Studii anterioare au arătat că aportul de magneziu alimentar este implicat în procesele biologice legate de îmbătrânirea creierului și poate contribui la prevenirea neurodegenerării care duce în cele din urmă la demență.
Mecanismele exacte care stau la baza efectelor neuroprotectoare ale magneziului nu au fost identificate în mod clar, în special în ce moment aportul de magneziu începe să afecteze sănătatea creierului. Deoarece stilul de viață și dieta sunt factori de risc modificabili pentru demență, este important să se știe mai multe despre rolul magneziului ca agent preventiv, scrie New Atlas.
Volumul creierului, indiciu important în demență
Studiul, realizat de cercetătorii de la Universitatea Națională Australiană, a analizat volumele cerebrale și leziunile de substanță albă (WML) și asocierea acestora cu magneziul alimentar. Aceștia au examinat, de asemenea, asocierea dintre tensiunea arterială și magneziu și dacă există diferențe în aceste asocieri între bărbați și femei.
Volumul creierului este un factor important de luat în considerare, deoarece contracția creierului (atrofia) la persoanele diagnosticate cu boala Alzheimer precede apariția simptomelor clinice. Atrofia hipocampusului, structura complexă a creierului care joacă un rol în învățare și memorie, este o caracteristică timpurie a bolii Alzheimer.
Materia albă se găsește în tot sistemul nervos central, dar în mare parte în interiorul creierului. Este alcătuită din mănunchiuri de milioane de fibre nervoase care se conectează la materia cenușie a creierului.
Magneziul, efect neuroprotector
Leziunile de substanță albă (WML) sunt anomalii care se văd ca niște pete luminoase pe scanările RMN ale creierului. Ele pot reflecta îmbătrânirea normală și nu au nicio semnificație clinică. Dar pot, de asemenea, să indice inflamații și deteriorări ale mielinei, care este învelișul izolator din jurul nervilor. Se crede că WML-urile sunt un semn timpuriu al afecțiunilor neurodegenerative precum boala Alzheimer sau accidentul vascular cerebral.
