Ce sunt si cum pot fi sparte tiparele mentale

Ce sunt si cum pot fi sparte tiparele mentale

“Tiparele mentale sunt prejudecăţi.” –  cele de ieri sunt deja prea vechi şi nu merită să le foloseşti în conjunctura de azi! Asadar, e musai sa spargem tiparele mentale … invechite.

Ori adaptarea la orice situaţie nouă este necesară. A proceda exact la fel ca ieri, dacă azi condiţiile sunt complet diferite, înseamnă lipsă de percepţie exactă asupra realităţii.

Ce sunt tiparele mentale?

Tiparele mentale sunt scurtături, automatisme, moduri de reacţie la situaţii deja cunoscute. Sau mai degrabă reacţii învăţate, aplicate cândva în trecut, cu efecte favorabile nouă.

Pe care tindem să le repetăm şi în prezent, deoarece au funcţionat cândva acceptabil!

Însă eroarea de percepţie vine când confundăm situaţiile de azi cu cele din trecut. Avem impresia că sunt identice, doar pentru că percepem noi că ar fi identice, sau că măcar se aseamănă!

La ce ne pot fi de folos tiparele mentale?

Utilitatea de bază a unui tipar deja învăţat, este că te pot scuti de mult efort mental. La ce bun să-ţi storci creierii, ca să evaluezi o situaţie dată, dacă în trecut ai mai trecut prin aşa ceva?

Doar tu ştii cel mai bine cum vor evolua lucrurile, deoarece cunoşti deja tiparul. Din această perspectivă, a gândi raţional şi a pierde astfel timpul pare a fi un efort inutil.

Eşti pe o cărare deja cunoscută, şi tot ce ai de făcut e să nu te abaţi de la ea!

Când tiparele mentale nu se potrivesc…

Dar cărările îţi pot juca feste. Chiar şi la munte, poţi merge pe exact aceeaşi cărare pe care ai fost şi anul trecut, însă la un moment dat să constaţi că apare brusc în faţa ta o prăpastie imensă, care atunci NU ERA ACOLO. Însă acum este!

O exploatare de rocă a săpat jumătate dintr-un întreg vârf de munte, şi a schimbat complet relieful. Cărarea pe care tu ai mers an de an, în fiecare an, azi nu mai există!

Tot ceea ce mai rămâne sunt tiparele tale mentale neadaptate la realitatea de azi!

Ce feste îţi pot juca tiparele mentale

În insulele din Oceanul Indian, crearea unor ferme agricole duce la defrişări masive ale pădurii ecuatoriale. Odată tăiată o pădure, se constată că orangutanii masculi care şi-au câştigat prin lupte grele teritoriile, refuză să le părăsească!

Deşi pădurea care le asigura hrana a dispărut, animalul rămâne în aceeaşi arie. Mai mult, devine agresiv cu cei care îndrăznesc să-i calce teritoriul, marcat cu mirosurile sale specifice!

Incapacitatea de adaptare la noua perspectivă a orangutanilor arată cum funcţionează de fapt creierul nostru animal! Şi cât de puternică poate fi captivitatea în tipare mentale!

Cum poţi schimba tiparele mentale care nu-ţi mai folosesc?

Primul pas este CONŞTIENTIZAREA. Adică să observi şi să accepţi că lumea se schimbă, în timp ce inerţia ta tinde să creadă că ea e la fel ca ieri! Apoi, să începi un proces de pregătire teoretică pentru a te adapta la noua conjunctură. Una care ar putea fi complet diferită de cea de ieri.

Chiar dacă tu încă nu ai reuşit să observi diferenţa. Abia după ce ai internalizat noua realitate, porneşti la treabă. Asemeni orangutanului care are de ales între a muri de foame sau a fi alungat din zona sa, sau a ALEGE să se adapteze la altă conjunctură, la alt teren, la altă situaţie.

Chiar dacă pentru asta e nevoie să lupte cu alţi rivali! Orice schimbare este percepută ca fiind o nouă luptă de către mintea subconştientă. Atât la orangutan, cât şi la om. Iar o nouă luptă presupune mare consum de energie, de efort mental, şi de asumare a unor noi riscuri. Necunoscute, dar obligatorii în noua conjunctură!

Tu eşti dispus să schimbi tiparele mentale?

Teoretic da, cel puţin la nivel declarativ. Când e vorba de mers la luptă, ai gura mare. Dar când să treci la fapte, apare frica. E atât de uşor să te opreşti, încât o faci instinctiv. Frica de a nu fi rănit, de a nu înfrunta necunoscutul, de a intra într-o zonă străină te protejează.

Sau aşa ai impresia. Puţini din cei care vor să schimbe lucrurile o vor şi face! Majoritatea se vor plânge că e greu, că nu ştiu cum sau că e prea riscant! (Plus încă 1001 de motive la fel de irelevante).

Doar capacitatea ta de a înfrunta necunoscutul, de a lupta pentru interesul tău, te va mobiliza să treci la acţiune. Asta în cazul fericit, în care eşti unul din cei foarte puţini care au suficient curaj să treacă de la vorbe la fapte.